Guvernul le cere deputaților să modifice legea dării în plată adoptată de senatori. Care sunt principalele obiecții ale executivului

Cabinetul Cioloș precizează, în punctul de vedere transmis Camerei Deputaților, că susține legea dării în plată doar sub rezerva însușirii observațiilor expuse. Astfel, Guvernul solicită amendarea legii în sensul în care programul „Prima Casă” să fie exclus de la prevederile actului normativ, aplicarea legii să se facă numai în ceea ce privește bunurile imobile cu destinație de locuințe, excluzând terenurile și clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiții care să fie îndeplinite cumulativ pentru stingerea creanței și accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului), precum și aplicarea legii doar persoanelor fizice care au calitatea de „consumator” așa cum este definită de legislația în vigoare.

În documentul transmis Camerei Deputaților, Executivul menționează că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituționalitate, poate afecta dreptul la proprietate și prezintă riscuri de dezechilibre macroeconomice, putând induce chiar falimentul sau retragerea autorizației de funcționare a instituției de credit din partea BNR.

„Considerăm că măsurile propuse au un caracter mult prea general, fără să aibă la bază o analiză solidă realizată din punct de vedere al impactului economic, social și juridic și nu sunt acoperite toate ipotezele supuse reglementării. (…) Nu este reglementată situația în care creditul este garantat cu bunul altei persoane, dacă bunul este ipotecat în favoarea mai multor creditori, precum și situația în care valoarea imobilului este mai mare decât valoarea creditului ce urmează a fi lichidat. Astfel, pot exista credite supragarantate, respectiv situația în care valoarea bunurilor ipotecate să fie mult mai mare decât valoarea creanței izvorâte din credit. Într-o asemenea situație, (…) prevederile din lege ar conduce la afectarea dreptului de proprietate”, susține Guvernul.

O altă observație a Guvernului este aceea că nu se face nicio diferență între debitorii de bună credință și cei de rea credință, deoarece textul legii nu face nicio mențiune cu privire la situația reală a debitorului care ar putea să utilizeze procedura de dare în plată. Pentru ca legea să aibă un caracter social clar trebuie stabilite criteriile de eligibilitate și termenii specifici în care mecanismul prevăzut să poată fi aplicat. În acest sens, Guvernul insistă că se poate avea în vedere aplicarea legii numai în ceea ce privește bunurile imobile cu destinație de locuințe, excluzând terenurile și clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiții care să fie îndeplinite cumulative pentru stingerea creanței și accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului).

De asemenea, în documentul citat se arată că procedura dării în plată, așa cum este reglementată în lege, „ar putea afecta dreptul de proprietate și al altor persoane (titular de conturi, acționarii instituțiilor de credit/instituțiilor financiare nebancare) în măsura în care aplicarea acestuia ar determina falimentul sau retragerea autorizației de funcționare a instituției de credit din partea BNR, astfel de situații putând genera, totodată, dezechilibre pe piața financiară”.

În ceea ce privește impactul legii asupra sectorului bancar, reprezentanții guvernului mai spun că legea poate afecta funcționarea normală a instituțiilor de credit, inclusiv prin eventuala înăsprire a condițiilor creditului ipotecar/imobiliar în general. Mai mult, instituțiile de credit cu acționariat majoritar străin ar putea acționa în judecată statul român.

„Riscurile asupra stabilității financiare și a cadrului macroeconomic coroborate cu înrăutățirea percepției mediilor investiționale generate de lipsa de predictibilitate în procesul legislativ într-un context marcat oricum de volatilitate pe piețele financiare ar putea duce la înrăutățirea rating-ului de țară pentru România care, implicit, ar crește semnificativ costurile finanțării și refinanțării datoriei publice a României cu impact direct asupra bugetului de stat”, se mai arată în punctul de vedere al Guvernului.

Oficialii guvernamentali mai susțin că aplicarea legii asupra contractelor de credit în derulare la data intrării în vigoare contravine principiului neretroactivității legii civile, consacrat în Constituție. În plus legea nu respectă normele de tehnică legislativă-solițiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În acelați timp, se invocă decizii ale Curții Constituționale privind caracterul previzibil, claritatea și precizia legilor. „Astfel amintim că prin lipsa de claritate și precizie a normelor preconizate care ar genera confuzii în interpretarea/aplicarea acestora se pot crea premisele unor vicii de neconstituționalitate”, mai susține Executivul, adăugând că fără modificările menționate consecințele negative ar putea fi semnificative, „hazardul moral” generat și incertitudinea putând afecta mediile investiționale interesate de România.

Legea dării în plată ar urma să intre la reexaminare în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, și apoi în plen, for decizional.